A început: -9°C, zăpadă, vânt (tot tacâmul). Probabil că așa o s-o țină până prin aprilie. Dacă avem noroc adică. Dacă nu, o să fie ca de obicei, între -15 și -35°C.
Category: Scrise
-
Meil
Noa,
in Canada e fain, nu 16 grade si soare, ci 26, soare, rupere cum s-ar zice in south park. O sa fie mai nasol de saptamana care vine cand se fute vremea. Astia is timpiti si acum se caca pe ei ca de ce sunt 26, ca nu e normal, ca mor eschimosii inecati in igluuri, etc, gargara. Eu nu ii inteleg, mie mi-ar placea incalzirea globala daca ea ar exista (dar nu exista, e totul o facatura a guvernului american, fireste).
Cum e la Cluji in rest?
I-am schimbat nicu lui batman in tsar. Acum n-o sa mai stie sa se logheze.
Imi place mailul, contine toate informatiile necesare, o sa-l public ca post pe blog.arividerla.
On 10/21/07, Mihi wrote:
> noa, cum ii again la canada? io am
> plecat miercuri dupamasa la cj. unde azi a nins. 😐 parca vad ca la
> tine-s 16 grade, soare :))
>
> scop secundar pt meil: PM de pe runzu. deal with it:
>
> From: batman
> To: kerplunk
> am citit pe undeva ca optiunea de schimbare de nick a fost oprita si numai
> prin PM trimis unui moderator mai poate fi schimbat.Vreu si eu sa il schimb
> MOTIV:asta l-am ales dampulea si din pana de idei. NICK NOU: tsar .
> Multumesc.
>
>
> te püp maxim! -
Social democratii sunt retardati
Poimaine e referendumul. Social democratii au dat-o pe campania pe internet, ca doar au vazut ca functioneaza. Functioneaza, functioneaza, dar nu cum o fac ei. De exemplu, filmul asta de pe iutub:
Asta este TSD-ul. Concret:
Gagica vorbeste din varful buzelor cu un aer de ‘ia mai mereti in pula mea’, tipic PSD-ului. Sunt ferm convins ca le va schimba multora optiunea de vot. 😀
Al doilea e beat mort. Suntem… din nou… unde sunt? Domnule Vacaroiu, mai dati-mi si mie sticla aia, ce secera si ciocanu meu.
Al patrulea nu numai ca nu are varsta necesara pentru a vota dar are si stilul ala filosofic de a vorbi tipic al liceenilor. Cum voi vota pe 19 mai?!?!? Voi vota “Dha”. Da, pai stiti, eu stiu ca tinerilor nu li se dau sanse. Pai noroc cu PSD-ul ca ti-au dat bani de-o votca pentru clipul asta. Esti tare.
Insa bomboana de pe coliva e ultimul. Alo, mama? Sssssunt la TV! Da mama, in juma de ora sssssssunt inapoi la ssssscoala ajutatoare.
Acum trecem si la sustinatorii neoficiali ai PSD-ului. E un site cu materiale de propaganda, care incearca sa imite (nereusit) stilul de campanie Basesciana.
Stim reclamele cu pitici, si piticii sunt cam tembeli. Asta e si ideea reclamei. Piticii sunt idioti si pun intrebari timpite, deci cei care voteaza ca piticii, sunt implicit si ei idioti.
Cu asta sper ca am incheiat si cu politica (macar temporar) si va indemn sa votati NU. Altfel vine iar cenzura si-mi inchid astia blogul. 😛
Apropo, ati observat ca pe orice site care sustine PSD-ul toate comentariile trebuie mai intai aprobate? Ca la filmele PSD-ului de pe Youtube sunt inchise comentariile? Asta nu este decat o alta dovada despre cum intelege PSD-ul libertatea de exprimare…
-
Prostanacul e comunist
Cu riscul de a-mi umple blogul cu imagini ale prostanacului, trebuie sa va comunic marea descoperire pe care am facut-o astazi pe wikipedia. Leprele social-democrate sunt intr-adevar de fapt comuniste. De ce? Pai Mirciulica Geoana e singurul politician care are descrierea aia scabros de formala sub poza. “Presedintele Marelui Partid Comunist Roman, Senatorul Mircea Geoana”. Pai da, doar el are descrierea asta pentru ca doar el este conducatorul acestui partid, logic. La fel se zicea insa si despre cel mai iubit fiu al poporului cand conducea, cu aproape 20 de ani in urma, acelasi partid. Nu ma intereseaza cat de capitalisti se dau socialistii astia mai tineri, atata vreme cat simpatizantii te descriu cum au facut-o cei de pe wikipedia e clar ca inca esti perceput ca un simbol al comunismului. Jos comunismul, rahatilor.Later edit: a trebuit sa-i cenzurez fata prostanacului, ca-mi era sila de fiecare data cand ma uitam pe blog. 😀
-
2006, o retrospectiva.
A trecut Craciunul. Ce bine, anul asta nu l-am asteptat. Mai sunt cateva zile si a trecut si 2006. Cu toate ca majoritatea lucrurilor importante care au avut loc anul asta au fost trecute pe blog, nu strica si un sumar la sfarsit de an avand in vedere ca sunt la servici si nu am chef de lucru.
Ianuarie:
Anul a debutat cu un Revelion mediocru, nu rau dar nici nemaipomenit, si cu renuntatul la tutun. Drept pentru care nu am iesit din casa timp de 3 saptamani ca sa nu ma cert cu lumea. Am inceput sa lucrez impreuna cu colegii la TizzoID, un proiect care promitea.Februarie:
S-a deschis partia noua de ski de la Semenic (sau la sfarsitul lui ianuarie, nu mai stiu), drept pentru care am fost acolo in fiecare weekend. Munca silnica la TizzoID, nevoia de tigari dispare definitiv. Postez ca nebunul pe Yahoo! Answers.Martie:
Don e concediat intr-un weekend in care eu eram la ski, ramanem doar Iulian, Raul si cu mine in companie. Continua munca la TizzoID si sunt banat de pe Yahoo! Answers. Facem o scurta iesire sa-l ducem pe Biltiu cu a lui gagica la Budapesta. Din vama pana in capitala Ungariei, Blondu si cu je topim juma de sticla de 1.5l de Jack Daniel’s. Iesim frecvent in Grizzly, pana intr-o anumita seara. Sa nu uitam de Jderul, chelnerul victima.
Aprilie:
Redescopar pistolul cu aer comprimat si trag ca nebunul in fiecare weekend in garaj. Mergem la Sinaia pentru team meeting, singurul din istoria Netvis in care chiar s-au discutat si lucruri legate de proiecte. De Pasti, la tara. Nebunia mea temporara cu armele de foc continua.Mai:
Imi cumpar tenisi tip Dragasani de la Converse cu 1.5 milioane. Dupa 2 saptamani gasesc aceeasi pereche cu 100.000, chinezesti. Pescuiesc la 3 ape. Aflu despre concertul Billy Idol si imi cumpar bilete. Se coc ciresele si mergem la Zarvesti sa ne imbuibam. Emilia nu primeste viza de Canada, si deci eu trebuie sa plec s-o sponsorizez.Iunie:
Se apropie nunta, intram incetul cu incetul in priza. Pun un film pe YouTube pe care Goga il publica pe Maglavais, apare la Antena 1 la stiri si Blondu nu mai vorbeste cu mine pana in iulie.Iulie:
Pregatirile pentru nunta sunt in toiul toiului, dar noi o taiem cu nesimtire cu 10 zile inainte de eveniment la concert la Billy Idol. Cel mai tare concert la care am fost, si am fost la cateva. La intoarcere Dronca isi termina tot icetea-ul pana la iesirea din Bucuresti, band ‘de plictiseala’. Ca atare nimeni nu-i mai da nimic de baut, si drept protest face pe Muad’Dib timp de 8 ore. Urmeaza Shakira la Timisoara, unde mergem doar pentru ca primim biletele. Dupa cateva zile nunta. Cei care zic ca ‘la nunta ta nu te distrezi’ au probabil prieteni foarte de cacat.
August:
Inainte de a pleca in luna de miere mergem la alta nunta. Eu ma retrag discret, plec si ma imbat acasa cu socru-miu. Raul face pe soferul si-o recuperam si pe Emilia ulterior. Imi iau concediu si plecam in luna de miere in Tenerife. Ma gandesc cand/daca sa-mi dau demisia de la Netvis, dat fiind faptul ca trebuie sa plec in Canada. La plecare imi uit aparatul foto si portofelul cu bani in camera, dar le gasesc in ultimul moment (nu fara emotii) in seif. DotCanada schimba serverele si nu mai merge blogul. Prin 20-21 il cumparam pe Schnaps care e puricos, gras si jegos si are o infectie la ureche, dar toate se rezolva. Ma intalnesc cu managera de proiecte din State in Timisoara si-i comunic demisia.
Septembrie:
Reusesc sa repar blogul. Vine ziua mea, care insa nu e atat de amuzanta cum e de obicei. Mai lucrez o saptamana pentru Netvis si plecam o saptamana in Austria si Italia, apoi cateva zile la Sibiu. Un megachef si ma pregatesc de plecarea in Canada.Octombrie:
Ajung in Canada, ma acomodez putin si incep sa caut de lucru. Netvis se inchide si TizzoID nu mai e lansat, spre dezamagirea mea. Ma bucur ca am luat hotarirea de a demisiona si de a nu ramane fara lucru in Romania.Noiembrie:
Ies in oras fara sa ma distrez prea tare, imi gasesc de lucru. Nu sunt prea incantat, dar stiu ca e o situatie temporara, de compromis si macar fac ceea ce am facut si pana acum.Decembrie:
Faptul ca nu ma pot uita de la lucru la toate prostiile de linkuri si filmulete pe care le primesc, ma face sa ma gandesc serios la transferul TizzoID pe platforma PHP cu Ajax, simplificarea sa si renuntarea la o gramada de facilitati inutile. Continui sa lucrez pentru servici, in paralel pentru proiectul meu privat de care vorbeam mai sus (fara nume si fara prea mare spor momentan) si astept sa merg acasa.Concluzionand, a fost un an bestial care a trecut mult prea repede. Poate din cauza blogului unde mi-am notat cele mai importante patanii sau poate din cauza ca timpul trece mult prea repede, toate amintiriile de anul asta sunt extrem de vii si parca s-ar fi intamplat ieri. Am fost mereu ocupat (in sensul bun al cuvantului) si daca octombrie, noiembrie si decembrie ar fi fost ca restul lunilor as fi avut un an perfect. Dar ma gandesc ca trebuie pastrat totusi un echilibru. 😀
-
Chefurile de caCanada
M-am plictisit sa-mi caut de lucru si acum doar raspund la telefon cand ma suna ei. Ca atare, am fost sambata la chef. La un chef de romani. Chefurile de romani aici sunt promitatoare de la inceput. Cineva se muta in casa noua si scrie un mail (in engleza, logic, ca doar e chef de romani), pe care-l trimite tuturor din address book, cu mentiunea ‘trimiteti mai departe’ (tot in engleza).
Urmand indicatiile din mail am ajuns si noi la cheful de pomina, la etajul 18 al unui bloc de la marginea centrului. Acolo, chef tipic romanesc, cu asiatici, orient-mijlocisti, canadieni si ceva romani. Am baut ceva, am schimbat cateva vorbe cu lumea, apoi au inceput sa bage muzica romaneasca si toti in afara de orient-mijlocisti si romani au inceput sa o taie. Muzica romaneasca era de cea mai buna calitate si ultra-fresh. ‘Traiasca berea’ a avut bis, la fel si Zorba. Si niste romani beti, cam de varsta mea, urlau cat ii tineau plamanii si sareau in sus. In mintea mea cea bolnava speram sa se rupa podeaua. Dupa care a urmat muzica proaspata: Morandi. Fuck off. Totul asezonat cu “Hai Romania” si scuturat de steaguri.
Nimic rau in asta, dar:
Eu sunt un mic pionier al generatiei mele, printre primii ajunsi ‘de capul lor’ in Canada, crescuti si educati in Romania. Ceilalti cu varste cuprinse intre 20-25 de ani sunt veniti cu parintii in urma cu 10-15 ani. Si e trist, nu sunt nici canadieni si nici romani. Se cred romani, dar nu sunt. Si atunci de ce scuturi steaguri si urli “Hai Romania”, cand tu ai petrecut in viata ta mai putin timp in Romania decat in Canada?
In treacat am auzit o miniconversatie: “Vezi fularul ala de pe perete pe care scrie ‘Hai Romania’? Stii ce scrie pe spate? Scrie Bergenbier”. Problema e ca “Bergenbier” era pronuntat “Buergenbeer”, americaneste. Fuck off, bitch. Daca taceai, filosoafa ramaneai.
Am tot stat si m-am gandit dup-aia… Oamenii se distreaza si aici, dar in felul lor. Romanii sunt penibili, tocmai pentru ca nu stiu ce sunt. Cum poti sa faci un chef la care sa chemi lume necunoscuta doar pentru ca sunt romani? Si daca faci asta, de ce nu chemi DECAT romani? Bagi frumos o muzica mai pianissimo, ca sa poata vorbi lumea, sa socializeze, si apoi, discret, faci atmosfera. Astia s-au comportat ca si cand cheful lor ar fi unul pe care l-as face eu cu Mihi, Andrei, Blondu, Dronca, Junea, Biltiu, Emilia si prietenele ei, unde ne cunoastem toti si vrem doar sa ne imbatam, sa urlam si sa topaim. Dar nu era cazul.
Si cum spuneam, m-am gandit cum va fi viata noastra sociala odata ce ne vom stabili aici, permanent sau temporar. Sunt doua tipuri de romani in Canada, cei veniti cu parintii si care au o criza de identitate, si cei mai batrani decat noi. Multi din ultima categorie nu sunt asemenea noua, o mare majoritate pe care am intalnit-o fiind persoane fara o viata sociala prea stralucitoare in Romania, sau cu un alt stil. Ne vom adapta aici oare, vom VREA sa ne adaptam, sau va fi doar ceva temporar?
Nu stiu, dar tocmai mi-a revenit cheful de cautat de lucru. 😀
-
Happy halloween
Na, ca am ajuns sa vad si Halloweenul in direct. Incerc sa fiu undeva echidistant cu parerile, adica nici ultra roman cu impresii de tip ‘ce porcarie ordinara’, dar nici de cealalta parte a baricadelor.
Ce inseamna Halloween in Canada? Inseamna o zi ca oricare alta (nici nu cred ca e considerata sarbatoare avand in vedere ca nu e liber), in care copiii umbla din casa in casa cersind dulciuri, de cand se lasa intunericul (adica de pe la 17:30) pana pe la 8 sau 9 seara. Casele sunt impodobite care mai de care mai de prost gust, ca un balci ieftin, si copiii de la 3 ani pana la adolescenti merg mascati – unii mai bine, altii mai rudimentar – la casele cu lumina de pe veranda aprinsa (majoritatea caselor au veranda aici) si/sau usa deschisa, zbiara (sau nu) “trick or treat”, le dai dulciuri, si se cara. E ca un fel de colindat, dar numa ca mult mai rapid, fara cantec si fara bani. Ceea ce nu e neaparat rau, fiindu-ti scutite timpanele de lalaieli, dar ceea ce in acelasi timp da dovada de un comercialism de care eu personal ma pot lipsi. Cine are de castigat din Halloween? Pai in primul rand copiii, pentru care, normal, balciul si dulciurile inseamna distractie. Si in al doilea rand companiile care vand toate porcariile de impodobit casele si curtile, precum si producatorii de dulciuri.
Si in Romania se sarbatoreste de cativa ani buni Halloween-ul, in mod neoficial insa. Ce inseamna in Romania Halloween? Inseamna petreceri tematice in baruri si cluburi, si implicit sansa de a vedea gagici imbracate in Alba ca Zapada (nu cred ca v-am povestit inca de fetishul asta al meu). Pana acum n-am vazut nici o Alba ca Zapada la noi, iar aici toate sunt minore deci neinteresante pentru mine. Da stiu, sunt si insurat pe de-asupra, dar de aia tot pot afirma ca personal prefer Halloween-ul romanesc. Pentru ca daca ma plictiseste atat de tare precum cel canadian, macar ma pot imbata ca un porc ce sunt. 😀
-
Stilul meu de viata vs. cel de aici
Iata ca s-au implinit 2 saptamani de cand sunt aici. De-abia acum incep sa se imputa lucrurile, cand au fost facute majoritatea lucrurilor planuite din timp si cand a trecut frenezia noului venit.Pana una alta sunt frustrat de faptul ca nu pot obtine informatia in felul in care am nevoie de ea. Ca un nou venit (lunile petrecute ultima oara aici nu se pun), incerc sa aflu cate ceva despre diverse lucruri de care am nevoie. De exemplu, cum trebuie dat examenul de conducere pentru permisul full (cel de ultima oara nu se pune, am nevoie de dreptul de a conduce pe autostrada), la ce banca sa merg pentru a-mi deschide un cont (cel de ultima oara e de cacat, cu comisioane mari), cum se dezvolta istoria de credit, etc. Frustrant este faptul ca de la fiecare persoana pe care o intreb, primesc alt raspuns. Iar de pe Internet, alte cateva sute de raspunsuri diferite.
Este frustrant si faptul ca stau la niste oameni pe care realizez ca de fapt nu ii mai cunosc, cu obiceiuri si un stil de viata total diferit al oricaror persoane din anturajul meu de pana acum, care se culca la 9 seara si nu au decat pachetul de baza la cablu (in care, ca la noi, sunt incluse doar posturi de toata jena), care nu au un scaun de birou in toata casa, pentru care intimitatea este un termen necunoscut, si care, desi bine intentionati, uneori ma baga in sperieti cu felul lor de a fi. Pe de alta parte, neavand inca un loc de munca, nici nu-mi pot permite sa scot din buzunar $1500/luna pentru linistea mea sufleteasca intr-un apartament al meu. Asa ca sper sa ma angajeze cineva odata pentru a ma afunda in munca si sa treaca perioada asta de stand-by pana cand poate veni si Emilia. Perioada care, vreau sa va anunt, de abia a inceput…
-
Iar ziua aia
Cum spuneam, am revenit.
Azi e iar ziua aia.Acum un an Blondu se tavalea mut de beat pe la mine prin casa si-i injura pe Mihi si pe Radu Dronca in timp ce Danny vroia sa-l cafteasca pe Calin ca vorbea cu Alina si ca el nu a batut 8000 de km sa vina in Romania ca sa i-o fure un roman.
Acum 2 ani am uitat si mi-am programat examenul de conducere pentru G1 fix pe data asta. Era intr-o miercuri.
Acum 3 ani am fost la fabrica de bere.
Acum 4 ani am fost la Dracula si apoi am jucat Monopoly la mine.
Acum 5 ani eram cu cortul pe la Herculane.
Anul asta nu prea am chef de nimic. A venit toamna, sunt melancolic, am o groaza de treburi de rezolvat si colac peste pupaza mai sunt si ciufut ca trebuie sa plec peste mai putin de o luna. Dar vedem noi ce-o fi.
-
Din 22 iulie…
Exact in timp ce scriu asta, neamurile au luat-o in trei zari opuse ale bilei numite pamant, nevasta doarme dusa pe podea in camera de alaturi, valoroasele mele culturi de ciuperci sunt in firigiderul altcuiva a carui adresa nu o am, si in rest totul este exact ca inainte.
Acum planul este de a merge acum pe Dunare pe ceva care pluteste pana la Moldova Noua, apoi inapoi in sus, la o nunta de pocaiti.
Urmeaza o croaziera de lux in oceanul Atlantic, unde voi face concurs de inot cu delfinii si ii voi sabota vasul lui Irinel.
Aberez? Tocmai m-am casatorit. 😛
