Na, ca am ajuns sa vad si Halloweenul in direct. Incerc sa fiu undeva echidistant cu parerile, adica nici ultra roman cu impresii de tip ‘ce porcarie ordinara’, dar nici de cealalta parte a baricadelor.
Ce inseamna Halloween in Canada? Inseamna o zi ca oricare alta (nici nu cred ca e considerata sarbatoare avand in vedere ca nu e liber), in care copiii umbla din casa in casa cersind dulciuri, de cand se lasa intunericul (adica de pe la 17:30) pana pe la 8 sau 9 seara. Casele sunt impodobite care mai de care mai de prost gust, ca un balci ieftin, si copiii de la 3 ani pana la adolescenti merg mascati – unii mai bine, altii mai rudimentar – la casele cu lumina de pe veranda aprinsa (majoritatea caselor au veranda aici) si/sau usa deschisa, zbiara (sau nu) “trick or treat”, le dai dulciuri, si se cara. E ca un fel de colindat, dar numa ca mult mai rapid, fara cantec si fara bani. Ceea ce nu e neaparat rau, fiindu-ti scutite timpanele de lalaieli, dar ceea ce in acelasi timp da dovada de un comercialism de care eu personal ma pot lipsi. Cine are de castigat din Halloween? Pai in primul rand copiii, pentru care, normal, balciul si dulciurile inseamna distractie. Si in al doilea rand companiile care vand toate porcariile de impodobit casele si curtile, precum si producatorii de dulciuri.
Si in Romania se sarbatoreste de cativa ani buni Halloween-ul, in mod neoficial insa. Ce inseamna in Romania Halloween? Inseamna petreceri tematice in baruri si cluburi, si implicit sansa de a vedea gagici imbracate in Alba ca Zapada (nu cred ca v-am povestit inca de fetishul asta al meu). Pana acum n-am vazut nici o Alba ca Zapada la noi, iar aici toate sunt minore deci neinteresante pentru mine. Da stiu, sunt si insurat pe de-asupra, dar de aia tot pot afirma ca personal prefer Halloween-ul romanesc. Pentru ca daca ma plictiseste atat de tare precum cel canadian, macar ma pot imbata ca un porc ce sunt. 😀
Iata ca s-au implinit 2 saptamani de cand sunt aici. De-abia acum incep sa se imputa lucrurile, cand au fost facute majoritatea lucrurilor planuite din timp si cand a trecut frenezia noului venit.
Acum, la 2 noaptea, subsemnatul se chinuie sa se impace cu ideea ca peste 2 zile pleaca in Canada, avand biletul de intoarcere pe la sfarsitul lui martie, si asta doar daca isi va putea lua concediu (si asta daca, evident, isi va gasi o slujba care sa-i convina). Asta in vreme ce gagica cea devenita nagging -but uniqueinagoodkindofway- wife ramane aici. Nu poate zbura inca in Canada, de aceea e nevoit subsemnatul sa prepare terenul. 