M-am jurat de mii de ori, mai razand, mai plangand
Ca am sa fug de dragoste ca de pacoste
Si credeam ca eu n-am s-o patesc
Cum am putut sa m-amagesc… ๐
Si totusi, mai exista o sansa (sau, din nou, ma amagesc?):
 |
 |
| 1999 (betie crunta) | 2006 (nunta) |
Momentan doar civila. Urmeaza si restul. ๐
Ultimul retus.
Spune “da” sau de maine cafeaua va mirosi a migdale.
Note to self (and wife): nici macar nu beau cafea.
Parinţii. Un socru elegant, dar nu prea vesel. Too late. ๐
Domnu, domnuรขโฌยฆ asta cati mega bicseli are?
Proaspat insurat, tanarul sot isi intra deja in rol. Trebuie sa-i aranjeze rochia sotiei. Si sa paseasca in urma ei.
Exact in timp ce scriu asta, neamurile au luat-o in trei zari opuse ale bilei numite pamant, nevasta doarme dusa pe podea in camera de alaturi, valoroasele mele culturi de ciuperci sunt in firigiderul altcuiva a carui adresa nu o am, si in rest totul este exact ca inainte.
Acum planul este de a merge acum pe Dunare pe ceva care pluteste pana la Moldova Noua, apoi inapoi in sus, la o nunta de pocaiti.
Urmeaza o croaziera de lux in oceanul Atlantic, unde voi face concurs de inot cu delfinii si ii voi sabota vasul lui Irinel.
Aberez? Tocmai m-am casatorit. ๐
Sunt fericitul posesor de câteva zile. Înca ma mai joc cu el sa vad tot ce poate.
Am primit biletele, am fost la concert. Un review ar fi de prost gust avand in vedere ca nu imi place muzica Shakirei si ca am fost strict pentru ca am primit biletele. O singura melodie imi placea si mie si pe aia nu a cantat-o. ๐
Tot ceea ce pot spune e ca a fost multa lume, dar nu cata se asteptau organizatorii – asa ca se vindeau bilete la intrare cu mult sub pretul initial – si ca mi-e sila de Andreea Esca (marea vedeta, etc), care nu putea sa se coboare la nivelul plebei si care a trebuit sa stea la tribuna oficiala (unde statea si fata lu’ Basescu pe buna dreptate). In rest nici o persoana publica nu a avut jene de acest gen. Nu ca mi-as dori sa stau langa Andreea Esca or something, dar faptul ca te stergi la cur cu hartie igienica neagra nu te face in asa hal de importanta incat sa stai la cucurigu.
In final ma intreb: daca Shakira a primit (cum umbla o vorba din popor) 1 milion de dolari pentru a concerta pe Dan Paltinisanu, de ce s-a imbracat ca un homeless? ๐
A reusit si Dronca sa scoata pozele si filmele de pe telefonul lui minune. Ce pot sa zic, mai bine decat nimic. ๐
Pacat de sunetul prost din film, dar cand esti atat de aproape de scena muzica e tare, iar microfonul unui telefon mobil saracul… ce sa-i faci.
Yes he does.
Da, domnii mei… Concertul Billy Idol a trecut, si a fost mai misto decat indrazneam macar sa visez. Drumul spre Bucuresti si aventurile de pe acolo nici nu are sens sa le mai povestesc, pentru ca palesc in comparatie cu ceea ce s-a intamplat la concert.
Am ajuns la arenele romane cu o ora inainte de deschiderea portilor. Nu era nimeni acolo, iar din interior se auzea Billy Idol facand repetitii pentru concert, ceea ce mi s-a parut absolut admirabil si ceea ce garanta ca nu va intarzia ca alte vedete cu fiţe. Cum nu prea era lume, baietii cu organizarea au taraganat deschiderea cu mai bine de o ora, si in final s-a intrat pe la 7:30. Seara. Decent, fara inghesuiala, doar ca nu am putut lua camera foto cu mine. Ca atare am ascuns-o in parc, de unde am recuperat-o dupa concert.
Am prins loc in fata scenei, ca nu se inghesuia lumea. VIP-urile cu biletele de 150 RON au luat teapa, ca VIP inseamna la tribuna, la distanta de scena, dar cu o vedere buna spre aceasta. In occident cele mai scumpe bilete sunt cele de langa scena, dar astea sunt detalii inutile. Si atunci, cu 15 minute inainte de ora la care trebuia sa inceapa concertul, s-a auzit melodia pe care intra Green Day pe scena la concerte. Si au aparut ZOB. ๐
Eu sunt fan ZOB, dar de data asta au fost destul de caraghiosi. Mosu si Lonti aveau niste camasi negre, unul cu cravata galbena, unul cu cravata rosie, imitand usor outfitul lui Billie Joe, doar cu cravate groase si scurte care nu le stateau nicicum. Vlase era blond si a refuzat sa mai dea duma cu Tudor Chirila, spre dezamagirea mea. ๐ Nu au reusit sa puna lumea in miscare, fiind total eclipsati de ceea ce urma sa vina, dar mie mi-au placut oricum.
La 10 minute dupa ZOB intra pe scena Billy Idol, pe Super Overdrive, exact cum imi imaginasem ca va incepe. Delir. Noi in primul rand, fleciti de gard de cei veniti din spate. Super Overdrive, Dancing With Myself si urmeaza Flesh For Fantasy, primul moment de interactiune cu domnul Idol, care a considerat drept oportun sa-i cante taman Emiliei melodia. L-am expediat, spre stupoarea Emiliei si spre distractia lui Junea, care a comparat momentul cu cel din ’99 din deschidere de la Metallica, cand i-am aratat muie solistului de la Monster Magnet si a urmat un scandal de proportii, deoarece dumnealui mi-a raspuns, iar publicul a crezut ca lor li se adreseaza. Revenind in 2006, Billy nu s-a suparat, si ceva mai incolo a aruncat inspre noi un băţ de toba. Pe care l-am prins, of course, si pe care l-am bagat urgent in pantaloni, deoarece niste suparati din spate ar fi vrut sa-l prinda ei. Dar stupoare, batul nu era nicaieri, probabil scapase pe jos si fusese calcat de public. Right.
Mai incolo a coborât de pe scena, tot primul rand a dat mana cu el, si ceva mai incolo a prins si Junea un bat. Misto in primul rand, ce mai.
Ciudat a fost ca de pe Devil’s Playground a cantat doar Super Overdrive si Scream. Dar nu conteaza, a cantat toate piesele clasice, si niste coveruri (care sunau excelent) dupa Mungo Jerry si Van Halen. Steve Stevens e ultra-gay, mai gay chiar decat micul gay de la Depeche Mode. Care, in caz ca ati uitat, este un etalon al gay-ismului. ๐ Dar e inuman ce face cu chitara aia, si ii voi ierta gayitatea de aceasta data. Lui Steve, nu micului gay de la Depeche Mode.
Voi reveni cu poze facute cu telefonul lui Dronca, si eventual cu niste filmari de la juma de metru, realizate cu acelasi telefon.
Ieri am fost cu Emilia sa luam verighetele. Platisem deja un avans consistent, si tipa, cand ni le-a dat, ne-a zis ca mai avem de platit 800 de lei, pe care de altfel i-am si platit. Apoi am luat verighetele si am plecat sa ne mai invartim putin prin mall. Nu trec 20 de minute si suna telefonul Emiliei. De la bijuterie, ca au calculat gresit. Si ca trebuie sa ne dea 70 de lei inapoi.
Vara trecuta ma gandeam cum s-o fi simtit vanzatorul de la butic, care mi-a dat rest 100k de la 50k, si caruia, a doua zi dimineata, m-am hotarit sa-i restitui banii. O fi zis ca a innebunit lupul, dar probabil s-a bucurat. La fel a fost si in cazul meu, cand gagica de la bijuterie, in loc sa bage in buzunar 70 de lei, a considerat ca e mai bine sa ni-i restituie.
Chestiile astea imi amintesc ca totusi s-ar putea ajunge undeva si cu Romania asta. Ca s-ar putea schimba putin mentalitatea odata cu generatiile noi, si ca nesimtirea ar putea incepe sa fie perceputa ca un defect si nu ca un atu, cum se intampla acum. Poate ar fi posibil. Dar cu conditia sa se puna vize pentru intrare in Banat. ๐
