Blogu' lu' pește

Blog

  • Cubul Rubik

    Inca din tanara pruncie m-a obsedat cubul asta, pe care probabil majoritatea dintre noi l-au primit cadou in copilarie pentru ca era ceva nou (inventat in 1980) si destul de usor de gasit si in tarile comuniste. Am incercat toate metodele, de la invartit pana la ruperea mecanismului la dezlipitul si relipitul fetelor colorate, nicicum n-am reusit sa-l rezolv. Dupa care m-am lasat pagubas, ajungand sa ii port o pica incomensurabila domnului Rubik, pe care la vremea respectiva nici nu stiam cum il cheama, fiind ferm convins ca inventatorul era de fapt Diavolul in persoana. Apoi am uitat de cub.

    Acum aproximativ un an si ceva mi-am cumparat iar o dracie din asta si am incercat sa o rezolv (fara succes). Acum doua zile am gasit iar cubul. “We meet again, Mr. Rubik” i-am zis in gand, dar inainte de a-l scoate din cutie m-am gandit ca as putea sa apelez la dusmanul domnului Rubik, domnul Google, pentru ajutor. Descoperirile au fost ireale si incomensurabile: nu e de mirare ca nu am reusit sa-l rezolv pana acum – exista o multime de algoritmi care trebuie urmati. Dupa doua incercari l-am invins pe nemernic. Acum trebuie doar sa memorez algoritmii ca sa-l pot invinge de fiecare data.

    n.b. Daca sunteti ninja n-aveti nevoie de algoritmi, se poate rezolva din doua miscari, cum va voi prezenta in materialul urmator:



    Subsemnatul rezolvand cubul Rubik

    Asa ca pot taia si partea cu cubul de pe bucket list. Screw you Rubik! Fuk yoo dorpheen!

  • Dezechilibru muzical

    Am un dezechilibru muzical serios in ultimele 3 luni. Asta spun statisticile.

    (re)Incep si eu mai timid cu scrisul – cate un screenshot, cate o poza. N-am mai scris de un an, mi-a ruginit inspiratia.

    Last.fm Music Profile

  • BAM!

    Da ba… uneori mi-e dor de blogul asta. E fain sa-l recitesc si sa-mi amintesc chestiile prin care am trecut.

    Uneori regret ca n-am scris timp de un an. Alteori ma bucur. S-au intamplat si s-au schimbat multe. Radical.

    Dragi cititori, daca mai sunteti pe aici, am revenit in Canada.

    Great Success

  • Ultimul post pe 2009

    Bun gasit la a cincea editie “Ultimul post pe 20xx”, ca o zvacnire a acestui blog parasit.

    2009 n-a fost cel mai bun an al meu.

    Cu toate astea imi mentin gandirea pozitiva, ma bucur de faptul ca am calatorit, ca am fost sanatos, ca am avut succese incredibile pe plan profesional desi am lucrat doar pana in iunie, ca am cunoscut o gramada de oameni fantastici si ca am petrecut vara alaturi de prieteni vechi si familie.

    Am invatat insa de-adevaratelea ca banii n-aduc fericirea. Nici calatoriile. Nici concertele pe care le astepti de o viata. Nici macar succesele profesionale sau prietenii noi sau vechi. Fericirea e adusa putin cate putin de fiecare element, iar cand toate se strang la un loc ai avut un an bun. Prieteni, succese, familie, dragoste, calatorii, hobby-uri, etc.

    Ce imi doresc pentru 2010? Nu stiu, sa fie mai bun decat 2009. As vrea sa raman sanatos si poate sa imi creez putin echilibru in viata, care in ultima vreme s-a transformat din ‘cam haotica‘ ‘total haotica‘. Si imi mai doresc un nou inceput, pentru ca butonul de reset a fost deja apasat.

    Imi doresc ca prietenii mei sa gaseasca armonie, iar cei care se confrunta cu probleme financiare sa treaca peste ele. Si vor trece, ca va trece si criza. Mi-as dori sa-i vad fara griji cand ii intalnesc. Acelasi lucru mi-l doresc si pentru familie.

    In incheiere sper ca ati avut un 2009 mai bun decat mine, si ca vom avea cu totii un 2010 asa cum ni-l dorim! 🙂

    La multi ani!

    Screw you guys, I’m going home.

    Screw you guys, I'm going home [flashvideo filename=”https://blog.runzu.com/video/screwyouguys.flv” width=”240″ height=”200″ /]

  • Bagajele

    Am inceput sa-mi fac bagajele ca sa vad ce iau si ce las. Nu am cum sa iau totul, si nici nu vreau.

    Mai am 5 zile de lucru la Devtopia/ING, ultima saptamana, dupa care plec in vacanta in Colorado iar apoi inapoi in Europa.

    Sunt nervos ca trebuie sa plec, dar incerc sa ma conving ca pana la urma nu ma forteaza nimeni si este alegerea mea.

    Am avut ocazia sa cunosc oameni nemaipomeniti si sa fac lucruri la care nici macar nu m-as fi gandit daca ar fi fost sa raman in Timisoara.

    Inchei inca un capitol si cu ocazia asta inchid si acest blog. Va veni altul la timpul potrivit.

    Iar Canada cu oamenii ei nemaipomeniti, cu lipsa de fum, cu organizarea impecabila lipsita de paranoia americana sau impersonalitatea vesteuropeana, cu iernile interminabile, va ramane mereu o amintire placuta. Si cine stie, poate intr-o zi…

    Va urma?

  • Știi că ai lucrat la o firmă mișto…

    …dacă atunci când îți dai demisia șeful îți zice că:

    1. te poți întoarce oricând;
    2. încearcă să te ajute să-ți găsești un job și în țara pulii, că are conexiuni și pe acolo.

    Și când project managera, oricât de enervantă ar fi ea de obicei, are lacrimi în ochi și-ți zice că știe pe cineva care ar putea să te ajute să găsești un job în aceeași numită țară a pulii.

    Și tot atunci parcă regreți puțin că ai luat decizia de a pleca.

  • 21st Century Breakdown

    21st Century Breakdown…de la Green Day, apare vineri. Dar e deja pe net.

    L-am ascultat și cum nu-mi arde de reviewuri vă spun doar că au meritat cei 5 ani de pauză. Punk rock opera, ca American Idiot (care în curând va fi musical).

    Și mă face să mă simt răzvrăticios. Ca atare, ca un prim semn de rebeliune, mâine voi fi din nou pe culmile demisiei. 😀

    Hai pa și dă-i cu playu:

    [audio:http://www.qaoss.com/FILES/f38a96db2f5142ed80a270ae15bf3bd7/aud_215c11e6d7934881a8c153ad343e60e1.mp3|titles=Peacemaker|artists=Green Day]

  • What’s my age again? choir version

    Trebuie să fie interesant să devii un clasic chit că piesele tale au o linie melodică simplistă și versuri despre masturbare și alcool. Dar cu un clip care atrage atenția și o melodie catchy uite că se poate. Și acum avem și o versiune cântată de un cor într-un show englezesc.

    De pe blogul lui Mark Hoppus:


    I’ve been hearing a lot about this lately, but I just saw this clip for the first time today!! This may very well be the best thing that has ever happened on TV!!! Wow, I wrote this song in my living room on a beat-up acoustic guitar. Now it’s on a show on BBC. Crazy, amazing, and bizarre!! I need to find out more about this show.

  • Never a Dull Moment

    Conform wikipedia sunt vreo 3 filme cu titlul ăsta, plus două albume de muzică. Ei bine, cam așa e și viața mea în Toronto când trece iarna. În fiecare zi se întâmplă câte ceva, dar leneș cum sunt, cam uit să relatez noutățile. Azi dimineață de exemplu am întârziat la lucru (știu, știu) din cauză că am stat blocat în metrou în stație vreo 10 minute ca să se uite toată lumea cum o cucoană pe la vreo 130 de kile îl înjură și-l împinge dintr-o parte în alta a peronului pe un tânăr de vreo 60 kg cu moacă de drogat. Nu știu de la ce a pornit altercația, cert e faptul că nebuna încerca evident să-l provoace s-o pocnească, conștientă fiind că poate juca oricând cartea sexului sau a rasei.

    Pentru că am uitat să vă zic, ea era neagră și el era alb.

    El s-a purtat însă conform normelor de bun simț (dacă îi era frică de ea sau de reacția celor din jur, nu știu), și doar înjurând-o (fără să urle ca din gură de șarpe precum nebuna) a încercat s-o evite pe cât posibil. Ba chiar s-a urcat înapoi în metrou preferând să mai mearga o stație decât să riște să degenereze cearta.
    (more…)

  • Lapte cu surprize la Timothy’s World Coffee

    Nu mai pot suporta cafeaua mizeră de la lucru (ciudat, acum un an jumate nici nu beam cafea și acum mă dau cunoscător), așa că mai nou merg dimineața cu câțiva colegi să ne cumpărăm cafea mai bună gata făcută. Azi în timp ce ăștia își preparau cafelele (eu o beau neagră), am remarcat ceva interesant la pultul cu lapte și zahăr:

    Homo Milk

    Cred ca e de preferat să-l alegeți pe cel de 2%. 😀