Stilul meu de viata vs. cel de aici

Iata ca s-au implinit 2 saptamani de cand sunt aici. De-abia acum incep sa se imputa lucrurile, cand au fost facute majoritatea lucrurilor planuite din timp si cand a trecut frenezia noului venit.

Pana una alta sunt frustrat de faptul ca nu pot obtine informatia in felul in care am nevoie de ea. Ca un nou venit (lunile petrecute ultima oara aici nu se pun), incerc sa aflu cate ceva despre diverse lucruri de care am nevoie. De exemplu, cum trebuie dat examenul de conducere pentru permisul full (cel de ultima oara nu se pune, am nevoie de dreptul de a conduce pe autostrada), la ce banca sa merg pentru a-mi deschide un cont (cel de ultima oara e de cacat, cu comisioane mari), cum se dezvolta istoria de credit, etc. Frustrant este faptul ca de la fiecare persoana pe care o intreb, primesc alt raspuns. Iar de pe Internet, alte cateva sute de raspunsuri diferite.

Este frustrant si faptul ca stau la niste oameni pe care realizez ca de fapt nu ii mai cunosc, cu obiceiuri si un stil de viata total diferit al oricaror persoane din anturajul meu de pana acum, care se culca la 9 seara si nu au decat pachetul de baza la cablu (in care, ca la noi, sunt incluse doar posturi de toata jena), care nu au un scaun de birou in toata casa, pentru care intimitatea este un termen necunoscut, si care, desi bine intentionati, uneori ma baga in sperieti cu felul lor de a fi. Pe de alta parte, neavand inca un loc de munca, nici nu-mi pot permite sa scot din buzunar $1500/luna pentru linistea mea sufleteasca intr-un apartament al meu. Asa ca sper sa ma angajeze cineva odata pentru a ma afunda in munca si sa treaca perioada asta de stand-by pana cand poate veni si Emilia. Perioada care, vreau sa va anunt, de abia a inceput…