Blogu' lu' pește

Blog

  • Primul “Family Day” in Ontario

    Anul asta s-a sarbatorit pentru prima oara Family Day in Ontario. Ceea ce a insemnat un weekend prelungit pentru majoritatea clasei muncitoare si pentru mine 3 zile de somn continuu. Si am hotarat ca e momentul sa fac backupul anual la baze de date, fisiere, etc. 😀

    Cu alte cuvinte nu am facut nimic, nu am petrecut timp cu familia la picnic in parc (la 0°C si ploaie) sau la bowling sau pescuit sau la ski pe minunatele partii de 20m ale Ontarioului, sau ce mai fac canadezii cand sunt liberi.

    In orice caz, dupa bunul obicei, restul provinciilor se dau cu curul de pamant ca ei nu sunt liberi, in timp ce unii torontezi cretini chițăiau la TV ca ce-i asta, o noua zi libera? Tuturor ar trebui sa le ajunga cele 10 zile de concediu plus restul aproximativ sub 10 sarbatori libere pe parcursul anului. Si cum adica sa mai stea inca o zi copiii acasa? La scoala cu ei, mama lor!

    Ciudat popor.

    Eu, cum spuneam, am dormit, am mancat si m-am imbatat, ca de obicei. Si mi se rupe de parerile canadienilor.

  • Bateristele sunt sexy. Unele. Una.

    Acum vreo luna am gasit pe reteaua de la lucru niste albume de la the Corrs. Cred ca sunt deja vreo 6 ani de cand n-am mai ascultat nici o melodie de-a lor, mai exact cam de cand nu au mai fost difuzate la tembelizor. Ascultand albumul unplugged mi-am amintit de o veche constatare de-a mea transformata in obsesie la vremea ei: gagicile care canta la tobe au un bonus de bunaciune. Apoi am realizat ca in practica doar Caroline Corr e sexi, pentru ca aia de la Carpenters, aia de la White Stripes si pe aia a lui Lenny Kravitz erau atat de urate incat bonusul de baterista nu se poate aplica nicidecum.

    Caroline Corr

    Multi ani mai tarziu, iata ca am putut trage in sfarsit profunda concluzie: bateristele primesc bonus de sexiness doar daca sunt bune oricum.

    Poza din clipul asta.

    Iar acum, inca un bonus (de vizionat pana la capat):

    [flashvideo filename=”https://blog.runzu.com/video/beautifulcorrs.flv” width=”425″ height=”355″ /]

  • Review de filme, part deux

    Joia trecuta am “lucrat” de acasa. Asa ca dupa pauza de pranz am pus mana si m-am holbat prin DVDurile pe care le-am sterpelit de la vara-mea sa vad ce film ar fi bine sa vizionez ca sa nu ma surmenez cu munca.
    Am ales seria Alien, pentru ca nu vazusem decat primul si al patrulea, si alea demult de tot. Ca atare timp de vreo 4 zile m-am uitat la cate un film, cu bonus Alien vs. Predator, si am tras urmatoarele concluzii:

    Alien

    • Alien – un film genial pe care l-am regasit ca pe o jucarie veche si va intra in hall of fame-ul filmelor mele, alaturi de Indiana Jones, Mad Max, etc., stiti voi. Regizat de Ridley Scott.
    • Aliens – regizat de James Cameron, care a reusit sa distruga farmecul primului, transformandu-l dintr-un film sci-fi horror intr-o glumita de actiune de tip Terminator, cu personaje pestrite si comentarii-cliseu de un penibilism grav. Dar asta era moda la mijlocul anilor ’80 presupun. Prost film cu un rating revoltator de mare pe imdb.
    • Alien 3 – surprinzator, un nou regizor, neexperimentatul David Fincher, a reusit sa intoarca povestea din directia dezastruoasa in care o trimisese James Cameron, omorandu-i pe toti cei care supravietuisera in filmul anterior, spre crizele actorului Michael Biehn (Kyle Reese din Terminatorul aceluiasi Cameron) si spre bucuria mea. Reuseste sa aduca inapoi intr-o oarecare masura suspansul si misterul primului film. Absolut recomandabil.
    • Alien Resurrection – o porcarie pe care am vazut-o la cinematograf acum 10 ani. In afara faptului ca povestea e lipsita de logica, se intorc personajele pestrite si comentariile sarcastice, care pe mine ma calca pe nervi maximal. Mult prea multi supravietuitori. Un rahat cinematografic.
    • Alien vs. Predator – o tampenie mai mare nu cred ca am vazut de la Freddy Got Fingered incoace. Am zis suficient.

    Pe Sigourney Weaver insa o prinde perfect rolul in toate cele 4, desi in rest nu-mi prea place de ea.

    Vizionare placuta.

  • Hot dogii

    Desi majoritatea colegilor mei canadieni ar prefera la orice ora sa manance la McDonald’s sau KFC, va zic sincer ca nu exista fast food mai bun in Toronto decat hot dogii vanduti pe strada fie in dube, fie in gherete mobile. Sunt total diferiti de ceea ce intelege romanul prin hot dog, si nu sunt facuti din crenvursti vidati fierti si corn pufos, ci din carnati nemtesti/italnienesti/polonezi fierti si apoi pusi la grill, in corn prajit si el putin, de control. Plus, pe langa mustar si ketchup poti sa-ti pui cam orice pe ei. Miam!

    Hot dog in Toronto

  • Spam nesimtit

    Spamul romanesc devine din ce in ce mai nesimtit si enervant. Intr-un mail nesolicitat, numita Claudia Petrean, Sales Executive la firma de cacat Infinity Sports din Cluj, imi face o oferta de cupe si medalii la mare reducere. Trecand peste cretinitatea mesajului si peste faptul ca se scuza ca de fapt nu e SPAM – intalnim culmea culmilor nesimtirii: te roaga ca atunci cand te dezabonezi sa-ti treci si adresele alterantive de e-mail, citez “altele decat adresa de e-mail la care ati primit acest mesaj”. De ce oare? Pai simplu, pentru mai mult SPAM!!! Uraaa!

    Ceea ce nu inteleg este motivul pentru care toti se scuza ca spamul lor nu e spam. Oricum in Romania li se rupe tuturor de orice lege, in speta in domeniul Internetului. Ce cred oare, ca daca citesc disclaimerul o sa zic “aha, nu e spam, atunci voi cumpara minunatele produse promovate prin metode ordinare”. Da, o sa cumpar o medalie pentru “Cea mai de cacat companie” si o sa v-o ofer tot voua, Infinity Group S.R.L.

    Acest mesaj va este transmis de Infinity GroupS.R.L. El nu se doreste a fi catalogat drept SPAM, deoarece contine toate coordonatele de contact ale expeditorului. Mesajul va este transmis din dorinta de a va prezenta serviciile pe care vi le putem oferi. Adresa D-voastra de e-mail a fost gasita pe un site public sau a fost publicata intr-unul din numeroasele ghiduri de afaceri existente in Romania. Acest mesaj va este adresat cu scopul de a va invita sa profitati de oportunitatile mentionate.

    Pentru a evita alte neplaceri va rugam sa precizati si adresele de e-mail alternative, care vreti sa fie scoase din baza de date, altele decat adresa de e-mail la care ati primit acest mesaj. Va multumim anticipat pentru întelegere!

  • The inevitable return of the great Canadian weather

    S-a intors zapada.

    Macar nu e atat de frig si cu putin noroc peste o saptamana va ploua.

    AMR aproximativ 3 luni de iarna. Great success! 😀

  • In urma cu 7 ani

    Vroiam sa scriu un post despre cat de sexy erau gagicile de la the Corrs, si cautand o poza elocventa pe un CD cu poze vechi (pe care evident nu am gasit-o, desi precis o am pe suport de hartie pe undeva pe-acasa, la vreo 8000km distanta), am gasit urmatoarea poza. Facuta la Costinesti, in iulie sau august 2001, de cine stie pe cine om fi rugat. (more…)

  • Schimbarea

    Urasc schimbarea. Cred ca tuturor ne e putin teama de nou, mai ales atunci cand ne-am obisnuit cu situatia in care ne aflam. Si frate, am avut parte de schimbari de cand am terminat liceul…

    Azi s-au implinit 3 luni de cand lucrez aici. Tot azi am aflat ca seful de echipa pleaca saptamana viitoare, tipul cu care ma inteleg cel mai bine din toata firma. Poate din cauza ca e european ca si mine, sau poate din cauza ca din cand in cand o mai dadeam pe olandeza cu el, limba lui materna.

    Acum regret ca nu am vorbit exclusiv limba asta, m-ar fi ajutat mult. Tot ziceam ca mai e timp pentru asta. Acum e tardiv.

    M-am obisnuit cu echipa asta, m-am integrat usor si imi era comod asa cum este, de aia nu-mi e tot una ceea ce se intampla.

    Timpul trece si lumea se schimba. Chiar ieri ma uitam pe mizeria aia de hi5 la conturile unor persoane pe care le stiam de prin liceu, colegi mai mici si mai mari, pe care nu i-am mai prea vazut de atunci, si am remarcat cu stupoare cat au imbatranit. Mihai mi-a atras atentia ca in special fetele. Si are dreptate.

    Dupa liceu am incercat sa nu ma schimb, nu vroiam sa ma maturizez, sa am responsabilitati si griji – ca atare am baut, am chefuit si m-am prostit cat am putut. Si totusi, pe nesimtite m-am maturizat.

    Incetul cu incetul, si fara sa vreau, blink-182 au inceput sa para imaturi si cretini, meldoiile identice si galagioase, cum li se pareau alor mei de exemplu si eu nu-i puteam intelege. Cand ascult albumele, din an in Pasti, inca ma cuprinde melancolia, doar ca nu le mai simt cu adevarat. Sunt doar niste muzici pe care le asociez cu anumite perioade ale vietii mele. Tot pe parcurs am renuntat la pantalonii cu buzunare care atarna si la bluzele cu gluga. Nici nu am realizat cand s-a intamplat schimbarea.

    Si desi inca ma maimutaresc pana la limita penibilului si uneori chiar mai mult, si sunt la fel de scandalagiu cum ma stia toata lumea si acum 10 ani, in interior sunt mult mai calm si cumpatat. Sunt ceva mai responsabil cu fiecare an. Am terminat facultatea. Sunt insurat. Am schimbat 4 locuri de munca. M-am maturizat. Si desi nu imi place, trebuie sa recunosc – m-am schimbat. La fel ca toti ceilalti.

    Si asta ma sperie.

  • A ajuns, a ajuns!

    Ieri a ajuns gaura din buget.

    Multumiri lui skandalouz si Andrei pentru sugestii. Am luat Dell-ul.

    Avem:

    • Intel® Coreâ„¢ 2 Duo Processor T7500 (2.2GHz/800Mhz FSB, 4MB Cache)
    • Slim and Light LED Display with VGA Webcam
    • 3GB DDR2 SDRAM at 667MHz (1GB x 2GB)
    • 128MB NVIDIA® GeForceâ„¢ Go 8400M GS
    • 8X CD/DVD burner (DVD+/-RW Drive)
    • 160GB HDD
    • Wireless, Bluetooth, HDMI, Card reader, prostii d-estea (utile de altfel)

    Suficient sa ma tina cativa ani buni, cred.

    Bonus o gramada de altecele – fax modem extern USB, HUB 4x USB, sleeve, ghiozdan, surge protector, mouse Logitech, etc.

    E frumos, e puternic, e high end, e FOARTE usor, elegant, mic. Comparativ cu caramizile de 15″ care vin la $1000, nici nu e rau raportul pret/calitate. Asta la prima vedere. Om vedea pe parcurs.

    Revin cu poze.

    Din pacate nu are floppy (nici de 3.5″, nici de 5.14″).

  • Atentie la Conquiztador!

    Zoso scrie despre cum a ramas visurat fara cont pe Conquiztador pentru ca a criticat ceva la adresa jocului.

    Nu asta ma ingrijoreaza insa (m-am obisnuit cu abuzuri de prost gust de la webmasterii romani), ci faptul ca parolele la Conquiztador nu sunt criptate in nici un fel. Cu alte cuvinte, daca ai o parola unica sau faci greseala sa pui aceeasi parola cu cea de la adresa de mail inregistrata poti pati ca visurat, caruia oficialii de la Conquiztador au inceput sa-i publice mailurile. Pentru ca ei doar se uita in baza de date si-ti vad parola. Simplu.

    Am inceput sa joc Conquiztador cam pe vineri, la recomandarea lui Mihi. Din fericire eu folosesc alte parole decat cele ‘oficiale’ pe site-uri de jocuri si alte dubiosenii. Personal mi se pare monoton si destul de tembel jocul, ba cu intrebari banale, ba aberant de grele, si cu o gloata de pustani care invata raspunsurile pe de rost pe post de jucatori.

    Dar nu despre asta e vorba, si ca sa n-o mai lungesc inutil – daca aveti aceeasi parola la mail si la contul de Conquiztador, schimbati-o la unul dintre ele.