Blogu' lu' pește

Category: Jurnalul lui je

  • Saptămâna pe scurt

    Îmi cam lipsesc cheful și inspirația, nu știu de ce.

    Așa că voi trece repede în revistă ce am făcut în ultimele zile.

    Cu liniuță deci,

    • vineri am mers la “2 beri” după lucru și am ajuns pulbere acasă pe la 3 noaptea. Moment în care am realizat că n-am chei. Așa că m-am dus în garaj să caut cheia de rezervă, pe care, în stare de ebrietate fiind, nu am găsit-o. Mă gândeam că poate pot deschide geamul și intra pe geam, dar ca un făcut cu o zi înainte pusesem piedica la geam ca să nu intre hoții să mă fure. Ca atare am trezit locatarii cășii, că doar nu era să dorm în garaj la -10°C, nu?;
    • sambata mi-am revenit;
    • duminică am fost să-i iau dulciuri Emiliei, Reese’s, King Size Economy pack, vreo 100 de bucăți a 7000 kCal fiecare;
    • luni am lucrat;
    • marti am lucrat și am mâncat pentru prima oară hamburger de bizon, la restaurantul Quotes, sub unde lucrez. Bun, foarte bun. Pe drumul spre casă am realizat că îmi era mort iPodul și am crezut că și-a dat duhul după 2 ani de folosință. Mă uitam pe geam la reclamele din stațiile de metrou la noile iPod nano și mă gândeam pe ce culoare să-mi iau. Tot roșu? Nu, parcă arată mai bine pe grafit. Minunat, $150 aruncați pe geam, sunt zgârcit. Dar oare să-mi iau iPod sau mai bine să mai pun niște bani și să-mi iau iPhone? Hmmm, cred că-mi trebuie amândouă că dacă merg să alerg nu pot să fug cu ditamai iphone-ul agățat de chiloți. Pe urmă mi-a picat fisa că nu-l mai încărcasem de vreo săptămână și de fapt se terminase bateria fără să remarc. Am economisit $150, great success! Lângă mine în metrou s-a pus o chinezoaicăcare puțea înfiorător a parfum ieftin. Mă gândeam că mai bine mă îmbată cu miresme de drogherie comunistă decât de ceapă, dar cu toate astea după două stații n-am mai rezistat, m-am sculat și m-am îndepărtat ca să nu mor dracului intoxicat. După încă o stație a coborât și ea, dar îmi pierdusem deja locul;
    • miercuri am fost rupt de oboseală, că marți noaptea am învățat pentru MCTS. Pe drumul spre casă s-a pus lângă mine un pakistanez care puțea a de toate (ceapă, curry, transpirație, etc.) și brusc mi s-a făcut dor de chinezoaica de marți;
    • diseară am Christmas party, noroc că n-am mai băut nimic de aproape o săptămână. Probabil că de data asta în metrou voi juca eu rolul persoanei cu mirosuri pestilențiale, doar că eu nu voi mirosi nici a ceapă, nici a parfum ieftin, ci a dampf sănătos de alcool.

    Pam-pam.

  • Început de weekend

    Azi dimineață m-am trezit devreme și am sărit ca ars din pat – nu a sunat telefonul. Buimac, mă uit la ceas – 7:40, exact când ar fi trebuit să sune. Ca atare am țâșnit în baie, am pus pastă pe peria de dinți care în mod ciudat a și pornit (cu Pulsar-urile cum ți-e norocul – unele nu-și mai dau duhul, altele, ca asta, cedează după o saptămână), și în timp ce periam mă gândeam – Bă, ce am făcut?

    Ultimul lucru pe care mi-l aminteam era că mă uitam la Letterman. Trebuie că am adormit la televizor, pe care l-am stins ulterior cândva noaptea, și am omis cu desăvârșire să pun telefonul să sune.

    Am lăsat periuța din mână și m-am spălat pe ochi. Ce am azi de făcut, oare am terminat usercontrolul ăla la care lucram ieri? M-am dus să mă conving că încă sunt în grafic cu timpul, de data asta căutând telefonul care zăcea liniștit în buzunarul blugilor. Da, e 7 patruzecișiceva. Hopa. Sat. Adică sâmbătă. Și mai e și long weekend. Ceasul meu intern m-a trezit la ora corectă, dar nu în ziua care trebuia. Fail. Înapoi la somn.

  • Coming spring 2009

    Ei bine dragilor, se pare că a picat definitiv ciocanul.

    Ca atare șansele sunt foarte mari ca la anul să ne citim dintr-o țară de superiori, din care cea mai proaspătă amintire pe care o am este că am fost puricat timp de 20 de minute de către nici mai mult nici mai puțin de 5 nemernici angajați ai aeroportului, din nefericitul motiv că am pașaport românesc, ceea ce se pare că implicit înseamnă că vreau să călătoresc peste ocean cu acte false. Ce contează cum arăți, că nu ești în trening sau la maieu, și n-ai 3 lanțuri de neam prost la gât, că nu faci scandal sau mizerie? Ești român, ești suspect. Mai ales dacă nu te încadrezi în cele de mai sus, precis vrei să ascunzi ceva.

    La experiența asta adăugându-se o listă de aventuri mai mult sau mai puțin plăcute din trecut, cauzate de banalul fapt că aveam numere românești la mașină când hălăduiam pe mirificele lor meleaguri.

    Mă întreb dacă e doar coincidență că lucrurile astea mi s-au întâmplat exclusiv la ei, deși am călătorit în câteva țări la viața mea.

    Ah well. Măcar blogul va fi distractiv (pentru voi), iar eu îmi voi lua o solidă doză de discriminare ca nu cumva să uit de unde am plecat și ce sunt. Jawohl!

    Hammerzeit!

  • Se întrevede o iarnă lungă cu cantități considerabile de alcool

    Cum m-am întors în Canada, cum mă aștepta și răceala mea permanentă de 2 luni, care m-a îmbrățișat a doua zi după aterizare. Acum stau deci cu mucu la nas și cu gândul la frumoasele zile de vară care nu mai este.

    Săptămâna trecută a fost ultima zi de lucru a unui coleg, pe care deși nu îl știam foarte bine nu l-am refuzat când m-a chemat și pe mine la băute (așa ceva nu se refuză niciodată). Ca atare direct după lucru am băgat vreo 5 beri (d-elea mici cum nu vă plac vouă) și un hamburger de 3 oz. Oz cred că în română sunt uncii, dar cum habar nu am câte e alea și 3 de ele cu atât mai puțin, am fost surpins când a venit minunea de dimensiunile unei magdalene, pe care am mâncat-o în aproximativ 10 secunde și care n-a făcut altceva decât să-mi sporească eventual foamea.

    (more…)

  • MCTS 70-536 reloaded

    Acum aproape un an începeam să studiez pentru primul examen de certificare Microsoft. Întâmplarea a făcut ca după vreo 12 capitole citite să o las baltă și să-mi văd de ale mele cu noul apartament, băut, chefuit, etc.

    Dat fiind faptul că lunile astea Emilia a rămas în România iar nu am absolut nimic de făcut în afara programului de lucru, am hotărît să reiau plictisitoarea activitate de a citi, și ca să fie mai comod și să nu mă mai chiorăsc în ecran, mi-am comandat și cartea. Vineri. Azi a și ajuns. Așa că m-am pus pe treabă, țineți-mi pumnii.

    MCTS...
    …or not

  • Am revenit

    După o săptămână de cvasi-vacanță în România, iată-mă întors pe plaiuri polare din nou.

    Voi face o listă cu cele întâmplate / constatate, fără a detalia prea tare:
    (more…)

  • Săptămâna haotică

    Zilele astea se caracterizează printr-un haos total. Ne mutăm. Eu la taică-miu în beci, Emilia provizoriu în România pentru a vedea unde mergem mai departe.

    Așa că ne împărțim timpul între lucrat, dormit, băut, mutat de obiecte, cumpărat de cadouri, certat, și vândut de mobilă. Da, am vândut aproape toată mobila, că nu avea rost să mă car cu ea.

    Pentru mine urmează o săptămână de nebunie în România (și nebunie nu în sensul bun, că nici nu voi apuca să trec peste jetlag) după care mă voi întoarce la lucru. Apoi revine iarna.

    Iuhu!

    P.S. Sper că nu ați uitat.

  • Am nevoie de un alias genial

    E 4, am revenit de la clubbing, am spart toate dresscode-urile (nici nu ne așteptam la mai puțin din partea mea de altfel), doar că rock clubul era închis și am ajuns într-un fel de D’arc doar că mai fain pentru că nu era fum. Partea proastă e că îl angajaseră pe Dronca se pare ca DJ pentru că fiecare melodie era doar câte un refren sau o strofă, după care se prelingea discret în următoarea.

    Iar cum am băut vodka oarecum cu nemiluita am avut următoarea revelație: am neapărată nevoie de un alias.

    Poate știți sau poate nu, eu sunt pirat ninja (am și parafă să o dovedesc), dar vreau să am și un nume care să însoțească acest titlu.

    Așa că vă provoc să îmi sugerați idei prin comentarii. Câștigătorul primește bani de o bere prin paypal, pe bune.

    Vreau să vă atrag atenția că sugestiile care includ substantivele pulă, coi, sau alte asemenea substantive licențioase, sau derivate din acestea, care includ, dar nu sunt limitate la, atribute, verbe, adverbe, etc., vor fi descalificate din start. Numele NU trebuie să aibe neapărat legătură cu titulatura mea de pirat ninja. De asemenea, se pot adăuga și alte titluri după gust.

    Succes!

  • Clubbing

    Mă pregătesc să bag un clubbing.

    Problema e următoarea: culburile aici au în general dress code. Chiar și cele rock, că în altele nu mă veți prinde vreodată. Dress code-ul presupune nu teniși și nu blugi. Eu altceva decât teniși nu am. A, ba da – bocanci. Am și altceva decât blugi, dar cum urmează să ne mutăm i-am deportat pe toți la taică-miu și am rămas cu 2 perechi de blugi și una de pantaloni scurți până una alta.

    Așa că pentru a compensa mi-am pus o cămașă semielegantă și cravata mea britanică.

    Dresscodes suck
    The ninja hates dresscodes and is not amused. At all.

    În plus, mi s-a terminat parfumul. În mod normal folosesc Very Irresistible, după ce mi-au făcut cunoștință cu el mtx și zuza acum 2 ani. Dar acum s-a întâmplat să rămân fără. Și m-am dat cu un aftershave primit care acum pute ca dracu pe mine, și a cărui sticlă a zburat la gunoi imediat după aplicare.

    Vă anunț mai încolo dacă am spart dresscodul și dacă am asfixiat bouncerul cu căcatul meu de aftershave sau dacă am stat pe la uși ca în filme.

  • Zile toronteze (II)

    Zilele trecute vă povesteam despre drumul meu până la lucru.

    În fiecare zi ajung la lucru după ora 9. Nu de alta, dar acum vreo lună am făcut greșeala să ajung la 9:02 și în afara faptului că nu era nimeni acolo a început să și piuie panoul de control al alarmei care mă anunța că în 60 de secunde va răcni din toate puterile dacă nu bag codul s-o deactivez. Ca în filmele proaste din anii ’70 am nimerit codul cu câteva secunde înainte de a porni sirena, și mi-au trebuit vreo 10 de minute să-mi revin de la emoții. Și cam pe când îmi reveneam eu a apărut și primul coleg. Atunci am realizat că nu are rost să mă grăbesc, că eu de fapt nu întârzii – nimeni nu vine la 9.
    (more…)