Blogu' lu' pește

Category: Cântec, joc și voie bună

  • Cubul Rubik

    Inca din tanara pruncie m-a obsedat cubul asta, pe care probabil majoritatea dintre noi l-au primit cadou in copilarie pentru ca era ceva nou (inventat in 1980) si destul de usor de gasit si in tarile comuniste. Am incercat toate metodele, de la invartit pana la ruperea mecanismului la dezlipitul si relipitul fetelor colorate, nicicum n-am reusit sa-l rezolv. Dupa care m-am lasat pagubas, ajungand sa ii port o pica incomensurabila domnului Rubik, pe care la vremea respectiva nici nu stiam cum il cheama, fiind ferm convins ca inventatorul era de fapt Diavolul in persoana. Apoi am uitat de cub.

    Acum aproximativ un an si ceva mi-am cumparat iar o dracie din asta si am incercat sa o rezolv (fara succes). Acum doua zile am gasit iar cubul. “We meet again, Mr. Rubik” i-am zis in gand, dar inainte de a-l scoate din cutie m-am gandit ca as putea sa apelez la dusmanul domnului Rubik, domnul Google, pentru ajutor. Descoperirile au fost ireale si incomensurabile: nu e de mirare ca nu am reusit sa-l rezolv pana acum – exista o multime de algoritmi care trebuie urmati. Dupa doua incercari l-am invins pe nemernic. Acum trebuie doar sa memorez algoritmii ca sa-l pot invinge de fiecare data.

    n.b. Daca sunteti ninja n-aveti nevoie de algoritmi, se poate rezolva din doua miscari, cum va voi prezenta in materialul urmator:



    Subsemnatul rezolvand cubul Rubik

    Asa ca pot taia si partea cu cubul de pe bucket list. Screw you Rubik! Fuk yoo dorpheen!

  • Dezechilibru muzical

    Am un dezechilibru muzical serios in ultimele 3 luni. Asta spun statisticile.

    (re)Incep si eu mai timid cu scrisul – cate un screenshot, cate o poza. N-am mai scris de un an, mi-a ruginit inspiratia.

    Last.fm Music Profile

  • What’s my age again? choir version

    Trebuie să fie interesant să devii un clasic chit că piesele tale au o linie melodică simplistă și versuri despre masturbare și alcool. Dar cu un clip care atrage atenția și o melodie catchy uite că se poate. Și acum avem și o versiune cântată de un cor într-un show englezesc.

    De pe blogul lui Mark Hoppus:


    I’ve been hearing a lot about this lately, but I just saw this clip for the first time today!! This may very well be the best thing that has ever happened on TV!!! Wow, I wrote this song in my living room on a beat-up acoustic guitar. Now it’s on a show on BBC. Crazy, amazing, and bizarre!! I need to find out more about this show.

  • Hello Newman

    Ieri, Seinfeld live la Massey Hall. Unele poante le știam din specialul ăla de vreo 3 ore de stand-up de pe DVD-ul pe care l-am văzut acum vreo 4 ani. Dar oricum e foarte amuzant și mi s-a părut foarte spontan.

    Nu am putut filma/fotografia până la sfârșit ca să nu fiu dat afară din sală. Dar cum se ajunsese la partea de întrebări și răspunsuri, toată lumea a scos camerele și telefoanele și a început să filmeze.

    Ca atare:

    Și fără legătură cu Seinfeld, azi îi urăsc pe împuțiții de ruși, că am fost de dimineață la paintball și totul a fost nemaipomenit până când a intrat în joc o gașcă de zee russkies. Care trișau ca la balamuc. Nu cred că e vreun popor pe care să-l detest cu mai multă pasiune decât pe animalele astea. Dap, nici măcar pe români. :mrgreen:

  • De sezon, 3

    După bunul obicei, odată cu venirea sărbătorilor de iarnă, v-am pregătit niște melodii cu care să vă delectați.

    Așa că puneți mâna și vă luați o ceașcă de vin fiert și în timp ce vă pulverizați cum se cade, ascultați. De la mine pentru voi.

    Da, gata? Bun, mai departe.

    (more…)

  • What. The. Fuck.

    …is this? What the fuck

    Am impresia că e amuzant dar nu-mi dau seama dacă e amuzant pentru că e amuzant sau pentru simplul fapt că e atât de fucked up încât nici măcar nu știu ce să scriu despre asta.

    Și am o mare dilemă – să-l pun pe ipod că e total cretin clipul, că versurile sunt bestiale sau că melodia e de copii cretini sau fix din motivele astea să nu-l pun, că de fapt e extraordinar de lame? Division by 0 in my brain.

    [flashvideo filename=”https://blog.runzu.com/video/alfie.flv” width=”425″ height=”344″ /]

  • Muzicanții din Banat

    Acum 9 ani m-am apucat de chitară în primul rând ca să agăț gagici. Da, funcționează, de aia sunt însurat (fără nici o glumă, pe nevastă-mea am agățat-o cântând Green Day la chitară).

    Orele de chitară erau mișto cu Popescu. Adrian Popescu era un moș mic, diabetic, mereu îmbrăcat la costum (chiar și când erau 50°C afară, spre disperarea noastră) a cărui realizare absolută era Nicu Covaci. Avea chiar și o carte scrisă de Covaci în diplomatul de care nu se despărțea niciodată, și avea semne de carte unde erau paragrafele despre el.

    (more…)

  • Clubbing

    Mă pregătesc să bag un clubbing.

    Problema e următoarea: culburile aici au în general dress code. Chiar și cele rock, că în altele nu mă veți prinde vreodată. Dress code-ul presupune nu teniși și nu blugi. Eu altceva decât teniși nu am. A, ba da – bocanci. Am și altceva decât blugi, dar cum urmează să ne mutăm i-am deportat pe toți la taică-miu și am rămas cu 2 perechi de blugi și una de pantaloni scurți până una alta.

    Așa că pentru a compensa mi-am pus o cămașă semielegantă și cravata mea britanică.

    Dresscodes suck
    The ninja hates dresscodes and is not amused. At all.

    În plus, mi s-a terminat parfumul. În mod normal folosesc Very Irresistible, după ce mi-au făcut cunoștință cu el mtx și zuza acum 2 ani. Dar acum s-a întâmplat să rămân fără. Și m-am dat cu un aftershave primit care acum pute ca dracu pe mine, și a cărui sticlă a zburat la gunoi imediat după aplicare.

    Vă anunț mai încolo dacă am spart dresscodul și dacă am asfixiat bouncerul cu căcatul meu de aftershave sau dacă am stat pe la uși ca în filme.

  • Mr. Spielberg, Mr. Lucas, fuck you.

    Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull.

    15 minute misto (nu primele), dupa care il puteau inlocui pe Harrison Ford cu Jackie Chan sau cu oricine altcineva si nu se simtea diferenta. Daca in filmele vechi fiecare personaj era bine conturat si unic, aici e un amalgam haotic ca intr-un film prost de actiune.

    Povestea in sine nu e rea. Dar:

    Misterul lipseste cu desavarsire. Referinte fortate la trilogia veche. Animale generate pe computer in stilul Jumanji. Sfarsit intr-o conserva de pateu.

    E ca un fel de The Mummy, numai ca mai prost. Incearca sa apeleze la noua generatie. De retarzi.

    Profund dezamagit.

    Do not like

    (more…)

  • Canada e mai cu moț

    Acum un post care o să-i bucure pe cei care se plâng că de obicei mă iau de România.

    De parcă n-ar fi de ajuns că au monstruozități hidoase în crocși, prețuri de te bufnește râsul la telefonia mobilă (și muie semnal în metrou sau anumite zone ale orașului, ca să nu mai vorbim de 3G sau chestii din astea futuristice), Internet de maximum 7 Mbit cu limitare de 60GB pe lună la $100, vânt și juma de an de ger (apropos, suntem în mai și pomii din fața blocului în care locuiesc de-abia încep să înmugurească) Canada trebuie să se mai facă de căcat în ochii mei că nu mă lasă să mă uit la South Park de pe Southparkstudios.com.

    Blame CanadaNu domnule. Până nu demult era doar un banner cu Terrance and Philip pe care scria “Sorry Canada”. Acum mă redirectează pe Comedy Network unde pot să le văd doar pe bucăți, cu miliarde de reclame interminabile, și doar cu lupa poate, la cât sunt de mici.

    Normal că mă uit la ele prin proxy, dar de ce trebuie să fac asta? Păi pentru că sunt în țara cu cel mai mare moț de pe planetă, de aia. Unde toată lumea înghite tot ce li se oferă așa cum li se dă. Unde mai există monopol la telefonie și comunicații. Vă mai amintiți când toți ne-am oprit brusc să folosim Rromtelecomul până nu au băgat prețuri decente și a apărut concurența? Ei bine, ei n-au ajuns încă acolo.

    Și eu mă uit la South Park prin proxy.