Blogu' lu' pește

Author: Mihnea

  • Muzica lui 2009

    blink-182 se reunesc și poate o pun și de un nou album.

    Ahraghahaghrgahaa! The joy. Poate-poate prind și eu un concert, oriunde m-oi afla.

    În plus, anul asta se mai anunță albume noi de la Green Day și ZOB.

    Măcar 2009 va fi mișto din punct de vedere muzical pentru mine, chiar dacă pe restul planurilor suge profund și nu se anunță vreo ameliorare prea curând.

    Și acum nește sounduri noi de la Green Day pentru voi, să trăiț! Know Your Enemy, de pe noul album 21st Century Breakdown.

    [audio:http://www.greendayauthority.com/player/play.php?file=knowyourenemy.mp3|titles=Know Your Enemy|artists=Green Day]

    P.S. Sper c-ați avut un Paște fericit.

  • Hello Newman

    Ieri, Seinfeld live la Massey Hall. Unele poante le știam din specialul ăla de vreo 3 ore de stand-up de pe DVD-ul pe care l-am văzut acum vreo 4 ani. Dar oricum e foarte amuzant și mi s-a părut foarte spontan.

    Nu am putut filma/fotografia până la sfârșit ca să nu fiu dat afară din sală. Dar cum se ajunsese la partea de întrebări și răspunsuri, toată lumea a scos camerele și telefoanele și a început să filmeze.

    Ca atare:

    Și fără legătură cu Seinfeld, azi îi urăsc pe împuțiții de ruși, că am fost de dimineață la paintball și totul a fost nemaipomenit până când a intrat în joc o gașcă de zee russkies. Care trișau ca la balamuc. Nu cred că e vreun popor pe care să-l detest cu mai multă pasiune decât pe animalele astea. Dap, nici măcar pe români. :mrgreen:

  • Noutăți

    Mă ustură buzele de nu mai pot, că am mâncat luni (azi e joi) niște hot wings care de data asta chiar erau iuți, dar nu așa, ci la un pas de iad.

    Azi am căscat și am râgâit în același timp – o râgâială marșarier dacă vreți, ceea ce dă o senzație deosebit de ciudată, similară cu cea de râgâială în timpul tusei, doar că în direcția opusă. Ca bonus, s-a întâmplat la lucru unde avem birou deschis, deci am avut și spectatori. Dar necunoscători și ignoranți, aka nu s-a lăsat cu aplauze.

    Că tot vorbeam de lucru, am primit un avertisment toată firma că lumea a luat-o deja razna de tot cu programul de muncă. Ieri am venit la birou ca de obicei, nu la 9 ci la 9 douăzecișicevacătretreizeci. Și am fost primul după șefă. Căreia i-a sărit muștarul că cum e posibil ca din 20 de persoane primul venit să fi întârziat aproape juma de oră. Eu m-am scos ca un domn, aplicând tehnica prin învăluire pe care o stăpânesc ca un maestru ce sunt, spunându-i că eu am negociat cu fostul manager (cel care m-a angajat) că pot veni oricând vrea mușchii mei între 9 și 10, și pleca 8 ore mai târziu. Ceea ce e o minciună gogonată dar absolut neverificabilă, și ca atare eu îmi pot continua programul de huzur, în timp ce restul cam trebuie să vină la 9 fix începând de luni. Le va fi greu mai ales celor care până acum veneau la 10 și plecau la 4, cu pauză de o oră jumate între timp.

    Timpul a început să stea în loc, iar eu am început să mă plictisesc și de-abia să aștept să plec. Îmi trebuie o vacanță, care însă precis va fi prea lungă și neplătită.

    Și mă joc Zuma la lucru. Versiunea online.

    Ah și sâmbătă am cumpărat un scanner cu care am scanat câteva diapozitive, după care l-am returnat ca un porc ce sunt.

    Și ca al șaptelea later edit, cum am putut să uit, mâine seară mă duc să-l văd pe Seinfeld live la Massey Hall. :mrgreen:

  • Fără comentarii

    Jur că voi pocni instantaneu pe oricine mai bate măcar un apropo în legătură cu faptul că nu vreau să mă întorc în Europa și mai ales în România.

    21bbf93d57a0da2639ec4da7b89beff6.jpg

    Și acum câteva blasts from the past:

    316pxapartheidjj1.jpg

    Schikane2.JPG

    Istoria se repetă și climatul economic actual e perfect pentru asta. Chiar sunt singurul care observă, ce dracu?

    Voi cum vă simțiți când vedeți imaginile de mai sus?

  • Una-alta despre falsitate

    Mi-e greu să înțeleg de ce unii preferă falsitatea în fața adevărului. Da, adesea adevărul e împuțit și ne place să trăim în negare ignorând total unele aspecte ale realității. De aia unii părinți le zic copiilor că-s slabi când ei de fapt sunt obezi, de aia unii cred că cei 240 de prieteni de pe Hi5 le sunt chiar prieteni, de aia alții cred trăiesc cu impresia că ideea lor de afacere e fabuloasă până când falimentează, și tot de aia mulți se lăfăie în mediocritate percepându-și rahatul ca mirosind a roze și trifoi proaspăt cosit. Îi face să se simtă mai bine în timp ce-și perpetuează problemele.

    Societatea e falsă.

    Eu sunt dintr-o bucată și de aia multora le e frică de mine. Se tem că le voi spune adevărurile despre ei pe care ei înșiși le știu deja dar au impresia că alții nu le observă. Nu de mine trebuie să vă fie frică, pentru că tocmai spunând pe nume lucrurilor pe care le știți deja sunt foarte previzibil. De cei lingușitori ar trebui să vă temeți. Dar e greu, știu, limba în cur te face să te simți important.

  • Cargo

    [audio:http://www.qaoss.com/FILES/f38a96db2f5142ed80a270ae15bf3bd7/aud_a3c3827a08594c57a1c287495418fd79.mp3|titles=Erata|artists=Cargo]

    iPodul meu e plin de muzică de care m-am săturat. Muzică nouă care să mă impresioneze nu prea este, așa că ieri am scos de la naftalină un CD vechi să văd ce aș putea să mai ascult. Printre poze din liceu și multe melodii triate cu meticulozitate (deși se pare că meticulozitatea însemna cu totul altceva pentru mine la vremea aia, că e și plin de porcării) am găsit și directorul Cargo – Ziua Vrăjitoarelor. Uau, cred că nu l-am mai ascultat de 7-8 ani. Imediat am băgat o auzenie și am zburat înapoi cu un deceniu, amintindu-mi de vacanța de la Văliug din iulie sau august 1999.
    (more…)

  • MCTS

    Gata, m-am certificat.

    Am reușit să termin de citit monstrul ăla de carte pentru 70-536 pentru a treia oară, am dat examenul, și de azi sunt oficial un Microsoft Certified Technology Specialist (MCTS). Și dacă tot am ajuns până aici, de mâine încep să studiez pentru 70-547 să mă fac Microsoft Certified Professional Developer (MCPD). Pam pam.

    Great success!

  • Patinoarul

    Pe care nu știu cum am reușit să nu ajung să mă dau nici iarna asta.

    Nu că n-ar mai fi cel puțin vreo lună până începe să se încălzească.

  • Curățirea feedreaderului

    Iar am comis-o. Mi-am dat seama că nu citeam cel puțin jumate din blogurile pe care le aveam în feedreader. Majoritatea erau sau deveniseră de căcat și oricum nu le mai citeam de ceva vreme, așa că le-am făcut vânt. Au mai rămas cunoscuții, o bună parte din ei fiind și în blogroll dacă sunteți curioși, și mai vreo 5 bloage mainstream.

    Oarecum în legătură cu asta, m-a mâncat în cur să intru pe câteva bloguri de români din Canada de la Zamolxis din blogroll, ceea ce mi-a amintit cât de îngrozitor de jenanți sunt românii de aici în marea lor majoritate. Și cât de fericit sunt că reușesc să-i evit cu fiecare ocazie. Dacă veșnicia s-a născut la sat, în Canada s-a născut imbecilismul românesc, toți inginerii care n-au fost în stare de ceva altundeva trăgând la Pălăria Statelor Unite ca muștele la căcat. Evident că nu e atât de rău ca în Europa, unde au țâșnit toate lichelele după ridicarea vizelor, dar pe mine nu mă încălzește asta cu absolut nimic.

    Și mă întreb: unde e diaspora românească mișto? USA? NZ? Au? Că în Canada găsim doar mama și tata jenei diasporei românești. Iar pe internet bomboana de pe coliva aceleași diaspore.

    P.S. Ca să clarific – Zamolxis după cum scrie pare relativ ok, și mai erau vreo 2 bloguri din blogrollul ăla care erau decente. Restul însă…

  • Stinge ultimul lumina?

    Sunt șocat de numărul de cunoscuți care o taie din România în ultima perioadă. Dau din greșeală (pe flickr, facebook, etc.) inclusiv de oameni pe care nu i-am mai văzut de 5-10 ani și despre care aflu cu stupoare că au plecat și ei din țară între timp. Ca bonus, criza economică face căpșunarii să se întoarcă acasă, deci implicit să crească mizeria și numărul actelor de corupție, ceea ce va duce la scârbirea altor oameni de valoare, care nepreamaiavând ce face pe acolo (bani vor fi tot mai puțini, joburi tot mai nesigure, investiții canci), la rândul lor o vor tăia peste hotare. Iar România va rămâne țara cocalarilor, maneliștilor, grătariștilor dintre blocuri, și a pițipoancelor aferente.

    Atâta doar, când pleacă ultimul să stingeți băi lumina că-i scump curentul. Și nu ne permitem să aruncăm așa cu banii acum, în vremuri de criză.