După ce am sărbătorit Andreiul până la 5 dimineaţa, bineînţeles că 1 decembrie nu a fost cine ştie ce. Oricum, din plictiseală am luat Emilia şi am mers să vedem fanfara militară. Ploua şi era frig, dar fanfara a cântat fain şi Emilia a tăcut surprinzător ca un copil la desene animate. Stătea şi dârdâia, dar îi plăcea muzica.
Din păcate nu ştiu în ce cioburi am călcat în timpul sărbătoririi Andreiului, şi tenişii mei de $30 din Zellers mi-au amintit că dacă $30 plăteşti, $30 ai. Din cauza ploii şi a bălţilor, dar mai ales a fisurilor din talpă, încălţările îmi musteau de apă şi mie îmi era şi mai frig decât îmi era deja, iar Emilia nu se dădea plecată. Acum tenişii îşi aşteaptă deportarea la tomberon şi Emiliei iar nu-i tace gura. Cred că voi cumpăra un CD cu muzică fănfărească militară. 